All posts by : alex

Probioticele împiedică orice femeie să aibă probleme mari. Dar ce probiotic feminin să alegi? Care sunt diferențele? Aflați în text!

Probiotic vaginal pentru o microbiotă vaginală sănătoasă. BIOTA intimitate – SIMPLU: PENTRU FEMEI!

Inflamația ovariană este un proces inflamator care afectează părțile superioare ale tractului reproducător feminin – ovarele și trompele uterine. Apare adesea ca o complicație a infecțiilor vaginale care se propagă în sus.

Care este rolul ovarelor?

Ovarele sunt organe reproducătoare feminine, pereche, de forma unor nuci, situate la extremitatea trompelor uterine. Acestea conțin un rezervor de ovule. În timpul fiecărui ciclu ovulativ, ovarele eliberează mai multe ovule, și dacă acestea intră în contact cu spermatozoizii  are loc fertilizarea. Dacă fertilizarea nu se produce, apare sângerare sau menstruație. Pe lângă faptul că servesc drept rezervor de ovule, ovarele au și alte roluri importante în corpul unei femei. Ele produc, de asemenea, hormoni – în principal estrogen și progesteron, care, pe lângă faptul că influențează sistemul reproducător, influențează și sănătatea organelor cardiovasculare, nervoase și locomotorii. Rolul ovarelor în reproducere este important și orice interferează cu funcția lor poate avea un impact negativ asupra sănătății femeii sub formă de infertilitate sau apariția sarcinilor extrauterine.

Kako nastaje upala jajnika?

Upala jajnika je karakteristična za devojke i mlađe žene do 30 godina, mada se može javiti i u starijoj dobi. Najčešće se infekcija prenosi preko vagine i jajovoda, pa zatim zahvata i jajnike. Može biti akutna upala jajnika i hornična upala jajnika, a ponekad se javlja i udružena infekcija mokraćne bešike. Mame i bake kažu da se upala jajnika može dobiti od sedenja na hladnoj podlozi. Iako ovo nije u potpunosti tačno, jer upalu jajnika izazivaju bakterije, hladnoća slabi imuni sistem i predstavlja jedan od faktora rizika za ispoljavanje neprijatnih simptoma upale jajnika. Upala jajnika se može javiti i kao jednostrana ili obostrana, u zavisnosti od toga da je zahvaćen jedan ili oba jajnika.

Cum apare inflamația ovariană?

Inflamația ovariană este caracteristică fetelor și femeilor mai tinere până la vârsta de 30 de ani, deși poate apărea și la bătrânețe. Infecția se transmite cel mai adesea prin vagin și trompele uterine, iar apoi afectează ovarele. Poate exista inflamație ovariană acută și inflamație ovariană cronică și, uneori, evoluează împreună cu infecția vezicii urinare. Mamele și bunicile spun că inflamația ovariană poate apărea datorită așezării pe o suprafață rece. Deși acest lucru nu este în întregime adevărat, deoarece inflamația ovariană este cauzată de bacterii, frigul slăbește sistemul imunitar și este unul dintre factorii de risc pentru simptomele neplăcute ale inflamației ovariene. Inflamația ovariană poate fii unilaterală sau bilaterală, în funcție de afectarea unuia sau ambelor ovare.

Trichomonas vaginalis

Trichomonas vaginalis este o bacterie cu transmitere sexuală care provoacă o infecție vaginală cunoscută sub numele de trichomoniază. Pe lângă actul sexual, Trichomonas se poate transmite prin starea în piscine murdare sau prin folosirea toaletelor insalubre. Secreția este albicioasă sau gălbuie, spumoasă, cu miros neplăcut. Depistarea lui trichomonas în secrețiile vaginale este clasificată în grupa V și necesită tratament cu antibiotice, iar medicamentul de elecție este metronidazolul.

Chlamydia trachomatis

Chlamydia trachomatis – Chlamydia este o bacterie intracelulară care se transmite pe cale sexuală (vaginală, anală și orală). De foarte multe ori nu dă simptome vizibile, așa că se mai numește și „inflamație tăcută”. Dacă este lăsată netratată, poate duce la leziuni permanente ale tractului reproducător.

Neisseria Gonorrhoeae

Neisseria Gonorrhoeae sau gonococul este o bacterie care provoacă o boală numită gonoree. Se transmite exclusiv prin actul sexual, iar simptomele sunt uneori absente. Se tratează cu antibiotic, conform antibiogramei.

Aceste simptome pot însemna că aveți inflamație ovariană:

• Durere în abdomenul inferior, pelvis sau spate
• Menstruație abundentă și dureroasă
• Sângerări între cicluri sau după actul sexual
• Secreții vaginale crescute
• Senzație neplăcută sau durere în timpul actului sexual
• Dificultate sau durere la urinare

Cu toate acestea, se poate întâmpla să aveți inflamație ovariană fără niciun simptom. Inflamația ovariană poate progresa timp de săptămâni și luni. Acest tip de inflamație ovariană, asimptomatică, este deosebit de periculoasă, deoarece poate duce la consecințe grave pentru sănătatea reproductivă a femeilor. Se poate întâmpla ca trompele uterine să încerce să prevină răspândirea infecției prin crearea unui țesut supraîncărcat. Aceste trompele uterine blocate sunt cauza principală a infertilității la femei și sunt cauzate de infecții netratate. Din acest motiv, sunt necesare controale ginecologice regulate pentru a depista din timp problema, a determina existența infecției, inflamației sau obstrucției trompelor uterine și a începe tratamentul.

Cum este diagnosticată inflamația ovariană?

Diagnosticul inflamației ovariene este pus de un medic ginecolog. Inflamația ovariană este diagnosticată pe baza anamnezei detaliate, a examenului ginecologic, a ecografiei, a examenului citologic din secreții vaginale și cervicale și a analizelor de laborator. Testele de laborator caută prezența infecției (leucocite crescute, sedimentare crescută și CRP). Examenul citologic este folosit pentru prelevarea și identificarea bacteriilor care provoacă infecții. Examenul cu ultrasunete examinează ovarele în detaliu, căutând semne de mărire și inflamație. Dacă durerea apare în timpul unei ecografii manuale sau vaginale, medicul o poate asocia cu inflamație ovariana.

Cum se tratează inflamația ovariană?

Tratamentul inflamației ovariene este cauzal și simptomatic, tratându-se atât cauza, cât și simptomele.

Cel mai frecvent simptom este durerea, astfel încât se folosesc analgezice și antiinflamatoare nesteroidiene (diclofenac, ibuprofen). Cauza sunt bacteriile, deci se tratează cu antibiotic, care va fi stabilit în funcție de rezultatul antibiogramei, adică de sensibilitatea bacteriei la un anumit medicament. Ambii parteneri trebuie tratați pentru a preveni recidiva. De asemenea, este necesară efectuarea terapiei cu antibiotice până la final chiar și după retragerea simptomelor, deoarece se poate întâmpla ca bacteriile să se ascundă doar și să nu fie îndepărtate complet. În acest caz, este doar o chestiune de timp până când infecția sau inflamația să reapară. Pe lângă tratamentul cu antibiotice, cu siguranță este nevoie de sprijin pentru unele dintre preparatele probiotice, de preferință cele destinate păstrării și refacerii atât a florei intestinale, cât și a celei vaginale.

În stadiile incipiente ale infecției, este posibil și tratament cu ceaiuri din plante, iar în acest scop se folosește ceai din strugurii ursului, crețișoara sau gălbenele. În cazul inflamației severe sau a complicațiilor, este posibilă și intervenția chirurgicală, laparoscopică.

Cum se poate preveni inflamația ovariană (prevenirea inflamației)?

Există factori care pot crește riscul de inflamație ovariană. Aceștia sunt în primul rând actul sexual neprotejat și schimbări frecvente ale partenerilor, apoi infecții vaginale netratate care duc la slăbirea florei vaginale, mai multe avorturi, sistemul imunitar slăbit, purtarea hainelor strâmte, scăldat în apă murdară, folosirea steriletelor, inflamarea frecventă a vezicii urinare.

Prevenirea se rezumă la:

• Utilizarea prezervativelor în timpul actului sexual
• Evitarea comportamentului promiscuu
• Menținerea unei flore vaginale sănătoase
• Întărirea sistemului imunitar
• Folosirea de lenjerie de corp din bumbac, haine largi precum și evitarea detergenților agresivi pentru regiunea intima

Inflamația ovariană poate fi tratată cu probiotice?

ABSOLUT! Flora vaginala sănătoasă – o floră bogată în bacterii bune Lactobacili este prima linie de apărare împotriva infecțiilor vaginale, iar apoi a inflamației ovariene.

Cum ajută lactobacilii în cauzul inflamației ovariane?

Aceștia au câteva proprietăți fantastice care ne protejează de bacteriile patogene:

1. Se leagă de epiteliul vaginal și formează un biofilm care împiedică intrarea și trecerea bacteriilor patogene în straturile superioare ale tractului reproducătorLaktobacili produkuju antimikrobne/antibiotske supstance kojima direktno uništavaju bakterije
2. Lactobacilii produc substante antimicrobiene/antibiotice care distrug direct bacteriile Produc acid lactic și mențin pH-ul vaginului în intervalul optim acid. Când acest echilibru este perturbat și valoarea pH-ului se modifică, se creează condițiile ideale pentru creșterea și reproducerea agenților patogeni.

Cel mai mare număr de lactobacili (până la 6 miliarde într-o capsulă) se găsește în preparatul Biota intima. Pe lângă lactobacilii eficienți, Biota intima conține și 2 componente imunitare puternice – lactoferina și vitamina D, care au impact asupra compoziției florei vaginale, dar și asupra creșterii mecanismelor de apărare, locală și sistemică. Un sistem imunitar puternic este capabil să lupte împotriva infecțiilor bacteriene, iar în cazul inflamației ovariene, este de mare ajutor.

În concluzie: Inflamația ovariană poate fi dureroasă și neplăcută, dar poate apărea și fără simptome.

Inflamația netratată a organelor pelvine este cea mai frecventă cauză a infertilității la femei. Pentru o bună sănătate a reproducerii sunt importante vizitele medicale regulate, anuale sau semestriale, examinările preventive, educația sexuală, utilizarea protecției în timpul actului sexual, precum și utilizarea regulată a preparatelor imunoprobiotice pentru a asigura o floră vaginală sănătoasă și puternică, capabilă să combată diverse cauze bacteriene ale infecțiilor vaginale și inflamației ovariene. Probioticele vaginale sunt un ajutor valoros în toate infecțiile tractului reproducător, inclusiv a inflamației ovariene.

                                                                                                                                               Dipl Ph Jasna Simičić

Ce este o infecție vaginală?

Milioane de femei din întreaga lume vizitează zilnic medicii ginecologi, iar motivul principal a acestor vizite sunt infecțiile vaginale. Infecția vaginală este orice infecție a vaginului și a structurilor înconjurătoare cauzată de diferite microorganisme, bacterii, ciuperci sau virusuri. Datele epidemiologice arată că aproape fiecare femeie a avut o infecție vaginală la un moment dat în viața ei. Infecțiile vaginale sunt adesea foarte neplăcute și, dacă sunt lăsate netratate, pot cauza probleme mai grave ale tractului reproducător. O altă problemă este faptul că infecțiile vaginale vindecate la 30% dintre femei revin după câteva luni, ceea ce duce la o problemă cronică.

Cum apare o infecție vaginală?

Cauzele infecțiilor vaginale sunt diferite, dar baza pentru apariția lor este întotdeauna aceeași – o scădere a numărului de lactobacili.

Ce sunt lactobacilii și care este rolul lor în sănătatea intimă?

Lactobacilii sunt bacterii bune, probiotice, care locuiesc în întregul organism și sunt prezenți predominant în tractul urogenital al femeilor. Și anume, 95% din flora vaginală este formată din lactobacili. Rolul lor este de a proteja tractul reproducător al femeilor de infecții. Ei fac acest lucru în moduri diferite:

1. Produc acid lactic care duce la un pH vaginal acid. Acest pH nu este benefic pentru bacterii și ciuperci patogene
2. Produc peroxid de hidrogen și alte substanțe antimicrobiene, care distrug direct cauzele infecțiilor vaginale
3. Creează un biofilm protector pe suprafața mucoasei vaginale, prevenind astfel creșterea, reproducerea și alimentația microorganismelor patogene
4. Intervin în modularea răspunsul imun, întărind sistemul imunitar în sensul recunoașterii mai ușoare a cauzelor infecției și îndepărtării rapide ale acestora din organism.

Cauzele scăderii numărului de lactobacili sunt numeroase, iar modul modern de viață nu ne ajută deloc. Stresul, alimentația necorespunzătoare și dezechilibrată, lipsa activității fizice, oboseala cronică reduc numărul de lactobacili. În plus, aportul de antibiotice și hormoni cu spectru larg, fie prin medicamente, fie prin alimente, este un factor suplimentar care duce la scăderea numărului de lactobacili. Obiceiurile igienice care includ spălarea frecventă a regiunii intime, utilizarea săpunurilor agresive și purtarea rufelor inadecvate ajută, de asemenea, la reducerea numărului de lactobacili.

Atunci când nu există destui lactobacili de protecție, bacteriile și ciupercile patogene se pot dezvolta și înmulți nestingherite, ceea ce provoacă o infecție vaginală .

Care sunt cele mai frecvente infecții vaginale?

Cele mai frecvente infecții vaginale sunt vaginoza bacteriană și candidoza vaginală și reprezintă 90% din toate infecțiile vaginale. Restul de 10% dintre infecții se asociază cu  boli cu transmitere sexuală .

Vaginoza bacteriană

Infecție vaginală cauzată de microorganisme bacteriene oportuniste prezente în mod normal în zona urogenitală. Când totul este bine și când femeile sunt sănătoase, lactobacilii formează majoritatea bacteriilor prezente în vagin. Cu toate acestea, atunci când numărul lor scade, atunci bacteriile anaerobe patogene cresc necontrolat și provoacă infecție vaginală simptomatică.

Candidoza vaginală

Agentul cauzal al acestei infecții vaginale este ciuperca Candida albicans. Trăiește în mod normal în intestine, dar scăderea imunității și perturbarea florei intestinale și vaginale stimulează creșterea candidei. Apare adesea după utilizarea antibioticelor.

Boli cu transmitere sexuala

Bolile cu transmitere sexuală sunt acele infecții care se transmit pe cale sexuală – contact direct cu o persoană infectată. Cele mai frecvente cauze ale acestor infecții sunt bacteriile: Ureaplasna urealyticum, Chlamidia trachomatis, Mycoplasma hominis, Neisseria gonorrhoeae, precum și virusurile: virusul papiloma uman (HPV), virusul herpex simplex, HIV. Cea mai bună protecție împotriva bolilor cu transmitere sexuală este cu siguranță folosirea prezervativelor.

Simptomele infecțiilor vaginale

Simptomele infecțiilor vaginale sunt diferite și depind de cauza principală.

Simptomele vaginozei bacteriene includ secreții mucoase și clare crescute, cu miros neplăcut, roșeață și durere. În cazul candidei apare o scurgere albicioasă și groasă, urmată de mâncărime intensă, iritație și roșeață a vulvei. Chlamydia se caracterizează prin durere în abdomenul inferior, iar uneori pot apărea sângerări între cicluri. Este bine atâta timp cât simptomele există, deoarece acestea pot indica femeilor că ceva nu este în regulă și să reacționeze la timp. Problema apare dacă există o infecție vaginală care mocnește și se dezvoltă și nu dă niciun simptom. Astfel de infecții asimptomatice, netratate, sunt astăzi principalul motiv de obstrucție a trompelor uterine și sterilitate.

Cum este diagnosticată o infecție vaginală?

Examenul ginecologic este cel mai bun mod de a diagnostica infecția. Se examinează peretele vaginal, aspectul secrețiilor, se recoltează probe din secreții, și se confirmă microscopic cauza infecției.

Tratamentul infecțiilor vaginale

Tratamentul depinde de tipul cauzei și de obicei include terapie cu antibiotice sau antifungice, locală sau sistemică. Se pot folosi medicamente sub formă de creme, geluri, ovule vaginale, tablete sau capsule. Terapia simptomatică cu preparate pe bază de ulei de sunătoare este uneori folosită ca mijloc eficient de reducere a durerii și de regenerare a mucoasei vaginale în sine.

Dacă o infecție vaginală apare în timpul sarcinii , aceasta necesită obligatoriu tratament și monitorizare, deoarece infecțiile vaginale sunt cea mai frecventă cauză a avorturilor și a nașterii premature.

În timpul menopauzei, de asemenea, pot  apărea  infecții vaginale, deoarece există o scădere a estrogenului, atrofie și uscăciune a mucoasei vaginale. Acest tip de mucoasă este în special sensibilă la bacterii și ciuperci. În acest caz, medicul poate prescrie un preparat local de estrogen.

Ce au în comun toate infecțiile vaginale?

LIPSA DE LECTOBACILI!

Indiferent de cauză, toate infecțiile vaginale se caracterizează microbiologic cu perturbarea florei vaginale și scăderea numărului de lactobacili. Când tratăm o infecție cu antibiotice și preparate antifungice convenționale și foarte eficiente, aceasta dispare rapid și problema se pare a fi rezolvată. Cu toate acestea, încă nu există destui lactobacili pe suprafața mucoasei vaginale, astfel încât infecțiile revin curând.

Pentru a preveni apariția infecțiilor vaginale recurente și pentru a îmbunătăți eficacitatea preparatelor antimicrobiene, este necesar ca fiecare terapie să includă  un probiotic vaginal bogat în lactobacili.

Infecția vaginală dispare cu ajutorul capsulelor Biota intima

Biota intima este un preparat imuno-probiotic revoluționar și inovator destinat sănătății regiunii intime a femeilor. Conține până la 6 miliarde de culturi probiotice din genul Lactobacillus și 2 imunomodulatori puternici – vitamina D și lactoferină. Biota intima vine sub formă de capsule orale care se administrează o dată pe zi. Acest mod de utilizare este foarte confortabil pentru femei și totuși la fel de eficient ca și utilizarea vaginală.

Capsulele Biota intima sunt folosite pentru a ajuta tratarea tuturor tipurilor de infecții vaginale, indiferent dacă sunt bacteriene sau fungice. Acestea servesc pentru a compensa lipsa de lactobacili și, astfel, împiedică creșterea microorganismelor patogene. Reduc frecvența și recurența infecțiilor vaginale. Pot fi folosite de către fete încă de la primele menstruații, dar și de către femei aflate la menopauză și mature. Nu există efecte secundare sau contraindicații de utilizare. Ele sunt recomandate cu fiecare antibiotic și atunci nu este necesară utilizarea unui alt probiotic.

Pe lângă faptul că acționează asupra tractului vaginal, capsulele Biota intima protejează și împotriva infecțiilor intestinale și ale tractului urinar, așa că Biota este numită pe bună dreptate un preparat 3 în 1. Se recomanda administrarea lui in mod continuu timp de 4-6 săptămâni, deoarece aceasta este perioada optimă pentru popularea mucoasei cu lactobacili și pentru manifestarea efectelor protectoare.

Biota intima în sarcină?

Capsulele Biota intima sunt sigure pentru utilizare în timpul sarcinii, din prima până în ultima zi, precum și în timpul alăptării. S-a demonstrat chiar că are un efect benefic asupra bebelușului, dacă mama consumă Biota în ultimul trimestru de sarcină. Și anume, acești bebeluși au mai puține colici.

Vitamina D este un imunomodulator, responsabil în primul rând pentru dezvoltarea oaselor și afectează metabolismul calciului și fosforului. Cu toate acestea, vitamina D îmbunătățește creșterea și dezvoltarea lactobacililor prin creșterea producției de glicogen – un zahăr pe care lactobacilii îl folosesc ca hrană.

Mai multă mâncare – mai mulți lactobacili!

Lactoferina este un puternic agent antibacterian, antiviral și antifungic, iar în combinație cu lactobacilii este prima apărare împotriva infecțiilor vaginale. Este secretat de celulele noastre imunitare care vin la locul infecției vaginale, iar acum este disponibil sub formă de capsule Biota intima.

Sfaturi pentru prevenirea infecțiilor vaginale persistente?

Examenele ginecologice regulate, anuale, sunt în primul rând importante.

Apoi, schimbarea stilului de viață și renunțarea la obiceiuri dăunătoare. Toate tehnicile de reducere a stresului sunt binevenite, precum și schimbările în obiceiurile nesănătoase de alimentație și igienă. Consumul a cât mai multe legume și fructe, dacă este posibil din agricultura ecologica sau din grădină, pentru a evita aportul de pesticide dăunătoare, antibiotice sau hormoni, dacă este vorbă despre carne. Menținerea igienei în mod regulat, dar nu excesiv, folosind apă curată sau săpunuri foarte blânde pentru spălarea părților intime, special concepute pentru acea aplicare. Folosirea lenjeriei de corp din bumbac și păstrarea părțile intime uscate, mai ales după înotul în mare sau în piscine. Este recomandabilă purtarea unui costum de baie uscat imediat după îmbăiere. Exerciții fizice regulate întăresc sistemul imunitar, care este capabil să lupte împotriva tuturor infecțiilor, chiar și a celor vaginale.

Utilizarea regulată a preparatelor probiotice pentru uz vaginal, cum ar fi BIota intima este foarte de dorit ca măsură preventivă. De câteva ori pe an, 1-2 cutii de Biota vă vor proteja pentru o perioadă mai lungă de timp de apariția infecțiilor vaginale și vă vor întări imunitatea suficient pentru a vă proteja de diferite boli.

Dipl Ph Jasna Simičić

Ce sunt lactobacilii (lactobacillus)?

Lactobacilii sunt bacterii gram-pozitive, mici, în formă de tijă, aparținând genului Lactobacillus. După cum sugerează și numele lor (lacto-lapte), lactobacilii au capacitatea de a produce acid lactic din glicogen (zahăr). Acidul lactic este important în menținerea valorii optime a pH-ului.

Datorită capacității lor de a fermenta diferite zaharuri, astăzi lactobacilii sunt utilizați pe scară largă în industria alimentelor și băuturilor – brânzeturi, iaurturi, lapte bătut, cârnați, vinuri, sucuri. Pe lângă aplicarea lor semnificativă în industrie, lactobacilii locuiesc și în corpurile umane, alcătuind o mare parte din flora corpului.

Aceste bacterii sunt rezistente la mediile acide și pot supraviețui atât în condiții aerobe, cât și anaerobe. Toate preparatele probiotice care sunt prezente astăzi pe piață conțin, printre altele, lactobacili.

Care este rolul lactobacililor în organism?

Lactobacilii se găsesc în corpul uman încă de la naștere. În timpul nașterii naturale, bebelușul trece prin canalul de naștere și de acesta se „lipesc” lactobacilii care populează mucoasa vaginală a mamei. Acești lactobacili, originari de la mamă, ajung în tractul gastrointestinal al bebelușului, unde încep să se înmulțească cu ajutorul colostrului. Mai târziu, are loc colonizarea altor părți ale organismului.

În primul rând, lactobacilii, pe lângă acidul lactic, produc peroxid de hidrogen și alte substanțe antimicrobiene care inhibă creșterea și dezvoltarea bacteriilor patogene. Apoi, lactobacilii au proprietatea excepțională de a modula răspunsul imun în direcția producerii de limfocite T reglatoare, anticorpi IgA și de a neutraliza secreția de citokine inflamatorii dăunătoare. Această proprietate a lactobacililor se reflectă în reducerea simptomelor tuturor bolilor inflamatorii, precum și în atenuarea simptomelor reacțiilor alergice. Modul de viață și alimentația din deceniile anterioare a dus la o scădere a numărului de lactobacili la ființele vii, care poate fi asociată cu o rată semnificativ mai mare a bolilor cronice și inflamatorii.

Mai mult, lactobacilii concurează cu agenții patogeni alimentari și cu locurile de legare. Cu cât sunt mai mulți lactobacili, cu atât va rămâne mai puțină hrană pentru alte microorganisme dăunătoare.

Preparatele care conțin lactobacili sunt extrem de sigure de utilizat, încă din primele zile de viață (lactobacilii sub formă de picături sunt administrați bebelușilor pentru a reduce colicile), până la copiii mici și adolescenții, în timpul alăptării, precum și la sfârșitul vieții. În Statele Unite, există chiar și pachete de 365 de tablete/capsule probiotice într-o cutie, pentru a sugera utilizarea constantă și pe tot parcursul vieții a probioticelor, ca protectoare a sănătății fiecărui om.

Pentru ca un preparat probiotic bogat în lactobacili să fie eficient și confortabil de utilizat, acesta trebuie să îndeplinească mai multe criterii:

1. Să fie stabil la diferite valori ale pH-ului
2. Să producă substanțe antimicrobiene
3. Să fie termostabil la temperatura camerei (nu necesită refrigerare)
4. Să conțină cât mai multe tipuri de lactobacili pentru a acoperi o gamă mai largă de acțiuni
5. Să conțină un număr suficient de colonii de lactobacili (CFU), mai mult de 1 miliard
6. Să acționeze asupra mai multor sisteme de organe (urinar, vaginal, tractul gastrointestinal și sistemul imunitar)

Tipuri de lactobacili

Compoziția lactobacililor care se găsesc în corpul uman este foarte individuală și se spune adesea că flora umană este ca o amprentă – complet unică pentru fiecare individ. Cu toate acestea, anumite tipuri de lactobacili au fost foarte bine studiate și găsite în toate organismele.

Lactobacillus Crispatus

Prezentă predominant în flora vaginală și se formează și tractul intestinal. Produce o cantitate mare de peroxid de hidrogen, iar prezența sa în flora vaginală reflectă sănătatea intimă a femeii – cu cât mai mult L. crispatus – cu atât tractul vaginal feminin este mai sănătos și este mai puțin susceptibil la infecții. De asemenea, Lactobacillus crispatus este extrem de eficient in infectiile tractului urinar și oferă un ajutor semnificativ în tratamentul acestor infecții cu antibiotice.

Lactobacillus Gasseri

Acest lactobacili a atras multă atenție din partea publicului profesionist în ultimii ani, iar noile sale efecte pozitive sunt încă în curs de cercetare. Lactobacillus gasseri previne apariția infecțiilor vaginale. Este extrem de util în infecția cu Helcobacter pylori . În acest caz, L. gasserise se administrează cu triplă terapie care stă astăzi la baza tratamentului infecției cu Helicobacter pylori. În plus, L. gasseri ajută la pierderea în greutate prin reducerea grăsimii de pe burtă. De asemenea, s-a descoperit că Lactobacillus gasseri reduce durerea menstruală și durerea cauzată de endometrioză. Sindromul colonului iritabil și constipația sunt afecțiuni în care tratamentul cu L. gasseri duce la reducerea simptomelor neplăcute.

Lactobacillus Jensenii

Se formează tractul reproducător inferior al femeilor, unde este prezent în număr mare – până la 23%. Produce peroxid de hidrogen și lactacină F-doi agenți antimicrobieni puternici care duc la retragerea bacteriilor și ciupercilor patogene. Un număr mare de Lactobacillus jensenii în tractul reproducător este asociat cu rezultate bune la naștere și o incidență redusă a nașterilor premature .

Lactobacillus Reuteri

Unul dintre cei mai studiati lactobacili cu utilizare largă la nivel mondial. La om, L. reuteri colonizează tractul digestiv, urinar, pielea, dar se găsește și în laptele matern. Beneficiile L. reuteri sunt mari și includ: reducerea colicilor la bebeluși (dacă mamele iau Lactobacillus reuteri în ultimul trimestru, bebelușii au colici mai puțin pronunțate), activitate antimicrobiană puternică împotriva agenților patogeni, protecția mucoaselor, în special de invazia candidei, modulează sistemului imunitar și ajută în cazul reacțiilor alergice. Reduce productia de citokine inflamatorii, de aceea este potrivita în special ca ajutor în tratamentul bolilor care provoacă diverse inflamații (artrită, diabet, obezitate, rezistență la insulină, sindromul de colon iritabil).

Lactobacillus Rhamnosus

A fost descoperit la începutul anilor optzeci a secolului trecut. Se găsește în tractul digestiv și urogenital uman. Această tulpină de lactobacil este utilizată pe scară largă în întreaga lume, majoritatea preparatelor probiotice conțin L. rhamnosus. Este activ în afecțiuni gastrointestinale (diaree, constipație), precum și în infecții vaginale (candidoza vaginală, vaginoza bacteriană). Utilizarea pe termen lung a Lactobacillus rhamnosus este asociată cu retragerea virusului HPV.

Lactobacilus paracasei

Activ în răspunsul imunitar, stimulându-l să acționeze corect și eficient. După invazia de virusuri, Lactobacillus paracasei crește producția de IgM, iar IgA scurtează durata răcelii cu aproximativ 3 zile. Protejează flora intestinală după administrarea de antibiotice. Potrivit unor studii, este la fel de eficient ca ciuperca Bulardi în diaree. Reduce simptomele neplăcute cauzate de intoleranța la alimentele bogate în lactoză.

Lactobacillus iners

Este prezent în fora vaginală într-un procent mare. Rolul său în sănătate este încă oarecum controversat, deoarece a fost găsit în flora vaginală sănătoasă, precum și în disbioza vaginală. Dacă în secrețiile vaginale predomină L. iners, se poate presupune că este vorba despre disbioza vaginală. În timpul unei sarcini sănătoase, numărul de L. Iners se reduce, în timp ce L. crispatus crește. Acest lactobacili nu este utilizat sub formă de suplimente, tocmai din cauza rolului său încă insuficient cercetat în dezvoltarea disbiozei vaginale și apoi a infecției vaginale.

Lactobacillus sakei

Lactobacil relativ nou descoperit cu efecte excelente asupra pielii atopice – dermatită atopică (piele predispusă la uscăciune, mâncărime, roșeață). De asemenea, prezintă rezultate excepționale în sinuzita cronică și acută atunci când este aplicat atât local, cât și oral.

Spre deosebire de flora gastrointestinală, unde pe lângă lactobacili există și alte bacterii probiotice bune, în tractul urogenital lactobacilii sunt dominanti, alcătuind 90-95% din flora totală.

Lactobacilii prezenți în tractul urogenital oferă protecție împotriva infecțiilor vaginale și ale tractului urinar.

Protecția se reflectă pe 3 niveluri:

1. Mecanic – lactobacilii formează un așa-numit biofilm pe suprafața mucoasei, care împiedică aderarea, creșterea și reproducerea altor organisme.
2. Chimic – lactobacilii produc acid lactic (reglarea pH-ului), peroxid de hidrogen, bactericide și alte substanțe antimicrobiene care acționează direct asupra cauzelor infecțiilor vaginale
3. Imunomodulator – producerea de anticorpi IgA și stimularea limfocitelor T

Biota Intima este un preparat revoluționar și inovator care aparține grupului de imuno-probiotice.

A fost dezvoltat de experti, cu multa dragoste și atenție, pentru a obține un supliment alimentar destinat tuturor femeilor cu scopul rezolvării diverselor tipuri de probleme. Baza preparatului Biota intima este reprezentată de lactobacili, care sunt prezenți în număr mare. Compoziția Biota intima a suplimentului alimentar include până la 6 tipuri de lactobacili, cei prezenți predominant în flora sănătoasă vaginală și intestinală. Fiecare dintre cele 6 tulpini de lactobacili este prezentă într-o concentrație mare, de 1 miliard de culturi, ceea ce face ca Biota intima să aibă un total de 6 miliarde CFU.

O capsulă Biota intima conține:

Fiecare perturbare a florei vaginale și fiecare infecție vaginală are drept consecință, și adesea cauza, un număr redus de lactobacili. Acest simptom al disbiozei vaginale – dezechilibrul, se întâlnește în vaginoza bacteriană, candidoza vaginală, la femeile însărcinate, în imunitatea slăbită, în timpul chimioterapiei, în menopauză, în endometrioză, utilizarea de contraceptive orale sau hormonale.

In toate aceste stări, Biota intima își găsește aplicația. Tratamentul cu preparate orale și topice antifungice, antibacteriene sau hormonale este necesar în anumite condiții, iar medicii ginecologi vor prescrie și recomanda cu siguranță astfel de preparate dacă tabloul clinic și de laborator o impune. Cu toate acestea, dacă tratamentul rămâne doar pe acestea, iar problema disbiozei vaginale nu este rezolvată, problema va reveni. Din acest motiv, este de dorit și foarte recomandată folosirea de capsulele Biota intima încă din prima zi de apariție a simptomelor neplăcute. Și anume capsulele Biota intima duc la normalizarea compoziției florei vaginale, care împiedică creșterea și dezvoltarea altor organisme.

Pot fi folosite de către fete încă de la debutul primei menstruații,  de către adolescente, gravide, mame care alăptează, femei în premenopauză și menopauză. Sunt compatibile cu toate tipurile de terapii locale, iar utilizarea lor este foarte confortabilă – capsulele sunt orale și și se înghit. Se recomanda ca toate femeile, indiferent dacă au sau nu probleme, să consume capsule Biota intima de câteva ori pe an, pentru a menține o sănătate bună a tractului urogenital. Prevenirea este întotdeauna cea mai bună opțiune.

Lactobacilii, pe lângă faptul că întrețin sănătatea tractului urogenital, sunt o alegere bună în lunile de vară datorită efectului lor asupra problemelor digestive. Fiecare trusa medicală de voiaj ar trebui să conțină un preparat bogat în lactobacili, pentru a evita infecțiile nedorite în timpul călătoriei.

Sănătatea bună, un organism puternic capabil să lupte împotriva infecțiilor, precum și flora intestinală și vaginală stabilă ar trebui să devină una dintre prioritățile noastre.

Dacă vrei să fii sănătoasa, să previi infecțiile vaginale neplăcute, infecțiile urinare persistente și să te bucuri de o vacanță fără griji alături de cei dragi, fără probleme digestive, atunci Biota intima este alegerea potrivită pentru tine.

Călătoria este o modalitate fenomenală de a aduce familiile împreună și de a crea amintiri comune. Se creează încet condițiile pentru a reveni la viața normală și pentru a călători după pandemia de COVID 19. Fie că este un lac, spa, munte sau mare, o destinație exotică sau o scurtă aventură în weekend, fiecare călătorie este o oportunitate de a te redescoperi, de a evada de la rutină, învățare și relaxare.

Ceea ce poate fi deranjant de fiecare dată sunt problemele cu tractul digestiv care afectează până la 70% dintre pasageri. Acestea apar din cauza schimbărilor de apă și alimente, precum și din cauza diferitelor condiții igienice, climatice și sanitare. De asemenea, din cauza costumelor de baie umede și a utilizării piscinelor, diferitele infecții vaginale sunt mai frecvente la femei în timpul verii.

Diaree călătorului

Diareea de călătorie este o infecție neplăcută care apare în timpul călătoriei și este cauzată de bacteria Escherichia coli. Această bacterie ajunge în organism prin mâinile murdare, alimente sau apă și poate provoca o gamă întreagă de simptome, de la ușoare până la foarte severe. Se manifestă prin crampe și dureri abdominale însoțite de scaune lichide frecvente. În cazurile severe, apare febră, vărsături, stare de rău și moleșeală. Diareea de călătorie poate transforma o vacanță potențial frumoasă în agonie. Vărsăturile și diareea pot fi, de asemenea, cauzate de diferite virusuri digestive.

Candidoza vaginală

Candidoza vaginală este o altă problemă de sănătate care afectează fetele și femeile în timpul lunilor de vară și în vacanță. Temperaturile ridicate, umiditatea și o alimentație bogată în fructe (carbohidrati) sunt extrem de favorabile dezvoltării și reproducerii candidei. Mâncărimea neplăcută este unul dintre simptomele infecției cu candida și poate strica odihna mult așteptată. Statul pe perioade lungi pe marginea piscinei sau în apă, purtarea unui costum de baie ud pe tot parcursul zilei și a apei clorinate agresiv duc la un dezechilibru al florei vaginale și la apariția infecțiilor vaginale.

Infecții ale tractului urinar

Infecțiile tractului urinar sunt la fel de răspândite în perioada vacanțelor. Furnicăturile, durerea la urinare, apariția unor picături de sânge în urină sunt simptome ale infecțiilor tractului urinar. Ele apar mai mult vara din cauza vizitelor la piscine, a fizionomiei a tractului urogenital feminin, precum și a raporturilor sexuale mai frecvente la acest moment.

Care sunt modalitățile non-farmacologice de prevenire a infecțiilor în timpul sezonului de vară?

• Spălarea temeinică a mâinilor și cumpărăturilor
• Utilizarea apei îmbuteliate
• Reducerea aportul de carbohidrați
• A nu înghițiți apa din piscină
• După baie, este obligatorie efectuarea unui duș și  îmbrăcarea cu costumelor sau lenjeriei uscate
• Evitarea utilizării prosoapelor altor persoane
• Evitarea statului pe suprafețe umede
• Aport suficient de lichide, de preferință apă îmbuteliată
• Evitarea dietelor de tip fast-food din cauza deteriorării alimentelor
• A se avea grijă legat de depozitarea alimentelor

Există și alte modalități de prevenire?

Când plecăm într-o călătorie, alături de valiză, ducem cu noi miliarde de bacterii probiotice bune care locuiesc în corpul nostru. Cele mai multe dintre ele se află în intestine, piele și tractul urogenital. Această comunitate de bacterii bune se numește fora și atâta timp cât vom avea destule, vom fi sănătoși, vom avea imunitate bună, echilibru hormonal și vom fi protejați de infecțiile neplăcute. Studiile științifice recente au legat utilizarea probioticelor de reducerea simptomelor reacțiilor alergice.

Prin urmare, atât medicii, cât și publicul profesional larg recomandă utilizarea probioticelor în timpul călătoriilor, mai ales în cazul destinațiilor îndepărtate și exotice. Fiecare trusă medicală de voiaj, pe lângă medicamentele pentru scăderea temperaturii, ar trebui să conțină și un preparat probiotic.

Sunt toate probioticele la fel și cum îl aleg pe cel potrivit?

Pe piață astăzi există multe preparate probiotice diferite și suntem adesea confuzi în ceea ce privește alegerea probioticului potrivit și eficient. Cele mai bune preparate probiotice au mai multe tulpini diferite de probiotice, în concentrații mari, suficiente pentru a oferi protecție organismului. De asemenea, aceste tulpini trebuie să fie termostabile și rezistente la temperaturi ridicate pe timpul verii.

Biota intima este un preparat imuno-probiotic revoluționar care conține până la 6 tipuri de bacterii bune – lactobacili. Lactobacilii sunt bacterii probiotice care locuiesc în tractul digestiv și urogenital. Biota intima previne apariția diareei călătorului și a tuturor problemelor digestive, înainte, în timpul și după călătorie. Lactobacilii sunt dominanți în flora vaginală, așa că, capsulele Biota intima sunt recomandate pentru protecția mucoasei vaginale precum și pentru prevenirea infecțiilor urinare.

Cu Biota intima beneficiați de protecție triplă:

• Infecții intestinale
• Infecții vaginale
• Infecții ale tractului urinar

Pe lângă lactobacili, Biota intima conține și 2 imunomodulatori puternici – vitamina D3 și lactoferina, și astfel se deosebește de toate preparatele disponibile în prezent pe piața. Vitamina D3 și lactoferină acționează asupra sistemului imunitar și oferă un răspuns imun local și sistemic bun și optim. În plus, lactoferina are un efect antibacterian, antiviral și antifungic direct, prevenind infecțiile.

Se recomanda administrarea de capsulele Biota intima cu 5 zile înainte de călătorie, pe toată durata sejurului de vacanță, și câteva zile după întoarcere.

Capsulele Biota intima conțin substanțe termostabile și nu necesită depozitare specială. Se administrează doar o capsulă pe zi.

Flora sănătoasă și echilibrata – garantează sănătatea întregului organism.

Întotdeauna este mai bine să previi decât să vindeci, iar capsulele Biota intima servesc exact la asta! Pentru o vacanta fără griji!

Ce este dismenoreea ?

Dismenoreea este termen medical / de specialitate pentru durerea care apare pe parcursul ciclului menstrual. Dependent de organismul femeii, durerile și crampele pot a fi de intensitate mai slabă sau mai puternică. Uneori, în cazurile mai grele pot apărea dureri de cap, greață, vărsături și instabilitate emoțională severă. Una din două femei are o formă de dismenoree, iar la 10% dintre femei menstruația cauzează invaliditate deplină pentru câteva zile. Acest lucru afectează cu siguranță calitatea vieții femeilor, atât profesionale, cât și private. S-a demonstrat că dismenoreea este mai frecventă în adolescență și atinge apogeul până la vârsta de 25 de ani. Ulterior, de-a lungul anilor, intensitatea durerii scade, iar la vârstă de patruzeci de ani scade cu aproape 50% față de intensitatea inițială. Se crede, de asemenea, că dismenoreea este asociată cu ovulația și că apare în timpul ciclurilor ovulatorii când un ovul este eliberat.

Ce cauzează dismenoreea (menstruația dureroasă)?

Până de curând, menstruația dureroasă a fost atribuită problemelor emoționale și psihologice – pragul de toleranță la durere, instabilitate emoțională, plâns, anxietate. Astăzi știm că principalul rol în apariția dismenoreei  o au prostaglandinele.

Ca și cauză principală a dismenoreei se enumeră dezechilibrul hormonal între progesteron și estrogen. Această modificare a echilibrului este urmată de senzații dureroase în regiunea uterului. Înainte de menstruație există au loc modificări hormonale care duc la secreția de prostaglandine – mediatori ai durerii și la contracția vaselor de sânge ale uterului. Apoi apar senzații dureroase, deoarece uterul se contractă pentru a elimina sângele menstrual.

Tipuri de dismenoree (menstruație dureroasă)

În funcție de patologie, dismenoreea poate fi împărțită în primară și secundară.

Dismenoree primară

Dismenoreea primară este asociată exclusiv cu ciclul ovulativ. Durerea începe la începutul menstruației și durează de obicei 8-72 de ore. În cazuri severe, durerea poate fi însoțită de migrene, diaree, dureri de spate, vărsături sau greață. În cazul dismenoreei primare, examenul ginecologic este normal, fără modificări patologice și structurale ale organelor genitale.

Dismenoree secundară

Dismenoreea secundară – modificările patologice ale organelor genitale sunt cauza durerii. Modificările pot fi de diferite origini: de la infecții, afecțiuni inflamatorii, fibroame, endometrioză sau fibroame. Ar trebui suspectată dismenoree secundară dacă nu au existat dureri menstruale înainte de vârsta de 25 de ani, dacă există unele probleme asociate (sângerare între cicluri, durere care nu are legătură cu începutul sângerării și durează neobișnuit de mult, durere care reacționează slab la medicamente antiinflamatorii).

Semne de alertă și de prezența dismenoreei secundare pot fi: febră, secreție crescută, durere nouă sau bruscă care nu reapare la intervale regulate lunare.

Cum este diagnosticată dismenoreea (menstruație dureroasă )?

Pentru a spune că o femeie are dismenoree (menstruație dureroasă), în primul rând este necesară luarea în calcul a tuturor informațiilor din anamneza: apariția primei menstruații, cât durează și cât e de abundentă sângerarea, cât de frecventă este durerea, când apar simptomele și în ce măsură duc la împiedică funcționare zilnică. Apoi urmează examen clinic, prin care se elimină bănuială că o altă afecțiune este cauză dismenoreei. Se examinează colului uterin și se caută modificări reprezentate de polipi, îngroșări ale peretelui, răni sau excrescențe. Analizele de laborator pot evidenția prezența infecției sau a proceselor inflamatorii în organism, iar examenul cu ultrasunete poate evidenția existența modificărilor morfologice ale uterului și ovarelor.

Terapie Pentru dismenoree

Medicamentele pentru tratarea dismenoreei depind d cauza primară.

În cazul dismenoreei primare terapia este simptomatică și are ca și scop ameliorarea durerii. Medicamentele alese sunt analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene medicamente (AINS), contraceptive orale, antispastice sau sedative.

Medicamente pentru dismenoree

Analgezice

Analgezicele, cum ar fi paracetamolul, pot fi luate la nevoie de 2-3 ori pe zi, pe durata simptomelor.

Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene

Antiinflamatoarele nesteroidiene precum diclofenacul, ibuprofenul, naproxenul, nimesulida sunt medicamente care reduc producția de prostaglandine și reduc astfel durerea. Folosirea acestor medicamente ar trebui începută cu câteva ore înaintea apariției menstruației continuându-se încă 1-2 zile. Efectele secundare ale medicamentelor din această grupă sunt legate de distrugerea mucoasei gastrice, și prin urmare se vor administra după mese, fiind contraindicate în cazuri bolilor gastrointestinale.

Contraceptivele orale

Contraceptivele orale sunt medicamente la care se apelează atunci când cele împotriva dureri nu sunt eficiente. Atunci se administrează contraceptivele orale care reduc ovulația, iar sângerările anovulatorii sunt de obicei nedureroase. Utilizarea contraceptivelor orale trebuie să fie prescrisă de către doctor.

Spasmolitice

Spasmolitice precum buscopan, relaxează spasme ale mușchilor netezi și pot reduce simptomele și intensitatea dismenoreei.

Sedative

Sedative – lorazepam , bromazepam , diazepam și altele sunt medicamente de preferat când dismenoreea este asociată cu simptome mintale  – instabilitate emoțională, iritabilitate, insomnie, anxietate sau plâns.

În cazuri dismenoreei secundare, respectiv a durerii care nu este asociată ciclului, ci unei altei stări, cel mai important lucru este determinarea cauzei problemei, și apoi pe baza acesteia se stabilește terapia.

Pe lângă medicamente, cum mai putem elimina simptomele dismenoreei?

1. Odihnă și somn regulat
2. Activitatea fizică regulată – endorfinele eliberate în timpul antrenamentului reduc durerea și acționează ca analgezice interne
3. Dieta săracă în grăsimi și bogată în carbohidrați
4. Comprese calde pe punctele dureroase – spate și abdomenul inferior
5. Evitarea cafelei, țigărilor și alcoolul
6. Suplimente alimentare de magneziu, precum și vitamine din complexul B
7. Yoga și meditație
8. Masaj plăcut, relaxant
9. Acupunctura
10. Utilizarea probioticelor vaginale – Biota intima

Descoperirile științifice recente indică faptul că utilizarea probioticelor vaginale orale, care conțin lactobacili, reduce utilizarea calmantelor atât în dismenoreea primară, cât și în dismenoreea asociată endometriozei.

Deosebit de eficientă este bacteriamL. gasseri, prezentă şi în preparatul Biota intima. Mecanismele de acțiune a probioticului asupra reducerii dismenoreei încă nu sunt complet elucidate, dar se consideră că probioticele reduc inflamația și intensifică funcția celulelor NK care este redusă la pacientele cu endometrioză. Administrarea lungă, de câteva luni a probioticelor vaginale orale duce la scăderea durerii.

Dismenoreea este un simptom neplăcut și necesită o atenție specială la unele femei. Afectează semnificativ calitatea vieții și relațiile. În 70% din cazuri, utilizarea AINS rezolvă problemele dismenoreei, iar acestea sunt medicamentele de primă alegere. Când aceste medicamente sunt contraindicate, ca de exemplu în cazul bolilor mucoasei gastrice, se poate încerca o terapie alternativă sigură și eficientă cu probiotice vaginale.

În concluzie: dismenoreea este de obicei primară, dar este necesar excluderea altor boli. Este foarte frecventă, mai ales la o vârstă mai fragedă când există cicluri ovulatorii. Diagnosticul corect este important și, în conformitate cu acesta, se determină terapia, care include de obicei utilizarea de analgezice.

Utilizarea probioticelor vaginale orale – Biota intima – este cu siguranță recomandată. Probioticele vaginale sunt în primul rând sigure și apoi eficiente în reducerea durerilor menstruale – a dismenoreei.

Ce este vitamina D?

Vitamina D (calciferol) este o vitamina liposolubila. Se găsește în alimente, suplimente, iar omul o poate sintetiza cu ajutorul razelor UV și al luminii solare. Principalele surse de alimente bogate în vitamina D sunt uleiul de pește, carnea, ouăle, laptele și produsele lactate. Luăm doar aproximativ 20% din necesarul de vitamina D din alimente, iar restul de 80% provine de la soare. Indiferent de modul  în care vitamina D este introdusă în organism, ca să devină activă și utilizabilă, trebuie să treacă prin două hidroxilări în organism. Prima are loc în ficat, iar al doua în rinichi, unde se creează o formă biologic activă de vitamina D. Datorită hidroxilării în ficat și rinichi, toți pacienții care au o boală a acestor 2 organe ar trebui să monitorizeze regulat nivelul vitaminei D în sânge.

Astăzi, pe măsură ce știința avansează și apar noi cunoștințe, vitamina D este considerată nu doar o vitamină, ci și un hormon, deoarece afectează funcția întregului organism.

Care este rolul vitaminei D în organism?

Rolul principal al vitaminei D este de a controla metabolismul calciului și fosforului din organism. Vitamina D permite absorbția calciului din intestine și încorporarea acestuia în oase. În acest fel, vitamina D permite formarea oaselor puternice și previne osteomalacia și osteoporoza la adulți, precum și rahitismul la copii.

Alte roluri ale vitaminei D în organism includ reducerea inflamației și participarea la diferite procese fiziologice – creșterea celulelor, expresia genelor, impactul asupra sistemului neuro-muscular și imunitar. Metabolismul glucozei este, de asemenea, strâns legat de concentrațiile de vitamina D.

Cele două forme de vitamine D – D2 și D3 diferă chimic printr-o grupă hidroxil (-OH). Ambele forme sunt bine absorbite în intestin și au activitate biologică similară după ingestie. Absorbția este facilitată de alimentele grase, așa că cel mai bine este să luați vitamina D cu o masă bogată în grăsimi. Se poate administra ușor cu o linguriță de ulei de măsline, sau cu o mana de fructe cu sâmburi.

D2 – ergocalciferol

D2 – ergocalciferolul – se găsește în alimente, dar și sub formă de suplimente alimentare, organismul uman nu poate sintetiza această formă de vitamina D. A fost menționată pentru prima dată în 1936, iar de-a lungul timpului a devenit una dintre cele mai căutate vitamine la nivel mondial. Este o pulbere albă cristalină, insolubilă în apă. În natură, această formă de vitamina D se găsește în plante și ciuperci.

D3 – colecalciferol

D3 – colecalciferolul – o forma de vitamina D care se sintetizează în piele sub acțiunea razelor UV. Pielea conține 7-dehidrocolesterol, care datorită activării de către razele UV este transformat în colecalciferol.

Deficitul de vitamina D în organism

Conform datelor epidemiologice, aproape 1 miliard de oameni au deficit de vitamina D. Se crede că toate concentrațiile de vitamina D din sânge sub 30 ng/ml sunt considerate scăzute și că în aceste cazuri administrarea suplimentară este obligatorie. Motivele și cauzele acestei deficiențe larg răspândite sunt diverse:

1. Laptele matern este deficitar în vitamina D, de aceea este recomandată administrarea lui încă de la naștere. Formulele de lapte pentru bebeluși de astăzi sunt îmbogățite cu vitamina D, tocmai din acest motiv
2. Nivelul vitaminei D depinde și de sinteza acesteia în piele. Astfel, populația cu pielea închisă la culoare, precum și persoanele care nu dezvăluie organismul din motive religioase, au niveluri semnificativ mai scăzute de vitamina D. De asemenea, utilizarea pe scară largă a loțiunilor și cremelor cu factori de protecție duce la reducerea sintezei vitaminei D. Ar trebui să ne întrebăm dacă riscul de melanom este mai mare decât riscul de deficit de vitamina D. În plus, un stil de viață sedentar în birouri contribuie la reducerea sintezei vitaminei D.
3. Dacă există o boală asociată care afectează resorbția și sinteza vitaminei D – intoleranță la lactoză și produse lactate, boli hepatice sau renale care împiedică hidroxilarea
4. Dieta vegană – Vitamina D este cea mai prezentă în natură în alimentele de origine animală, iar veganii și vegetarienii reprezintă un grup de risc pentru nivelurile scăzute de vitamina D din organism.

Simptomele deficitului de vitamina D în organism

Deficitul de vitamina D nu dă adesea simptome specifice. În traducere, nici nu știm că nu ne ajunge până nu verificăm concentrațiile din sânge cu analize de laborator. Din fericire, medicii au recunoscut recent această analiză ca fiind foarte importantă și o folosesc din ce în ce mai mult în protocoalele lor de diagnostic.

Simptomele deficitului de vitamina D

Cum se poate manifesta deficitul de vitamina D?

• Scăderea densității osoase și fracturi frecvente
• Dureri osoase
• Slăbiciune musculara
• Oboseală și somnolență
• Schimbări de dispoziție
• Alergiile
• Obezitatea
• Infecții frecvente

Vitamina D în prevenirea diferitelor boli

Vitamina D este extrem de importantă în prevenirea și tratamentul multor boli acute și cronice. La începutul secolului al XX-lea, în timp ce vitamina D și rolul ei nu erau încă cunoscute, până la 80% dintre copii sufereau de rahitism. Oamenii au observat că simptomele se reduc dacă copiii sunt expuși la soare și chiar și atunci s-au presupus beneficiile statului afară. Astăzi, știm că vitamina D este asociată cu multe afecțiuni și boli.

Osteoporoza

Osteoporoza – organismul nu mai construiește masa osoasă în jurul vârstei de 30 de ani, iar lipsa de vitamina D poate accelera degradarea oaselor și poate duce la malformații și dureri la nivelul aparatului locomotor.

Depresie și anxietate

Depresia și anxietatea – producția de serotonină – hormonul fericirii este direct legat de nivelul de vitamina D din sânge. Acesta este unul dintre motivele pentru care pacienții care suferă de depresie sunt sfătuiți să meargă și să rămână în natură – pentru a crește sinteza vitaminei D.

Oboseala cronica

Oboseala cronica – când nu avem suficienta vitamina D, ne simțim melancolici și letargici

Alergiile

Alergii – un sistem imunitar hiperactiv este asociat cu deficiența de vitamina D, așa cum este cazul astmului, alergiilor alimentare, eczemelor și rinitei alergice.

Probleme digestive și obezitate

Probleme digestive și obezitate – dacă încerci să slăbești, ții o dieta și faci sport în mod regulat dar nu există rezultate, ar trebui să verifici și nivelul de vitamina D. Și anume, deficiența lui poate duce la îngrășare

Probleme cardiovasculare și hipertensiune arterială

Probleme cardiovasculare și hipertensiune arterială – hipertensiunea arterială, precum și problemele cu ateroscleroza vaselor de sânge sunt asociate cu niveluri scăzute de vitamina D

Scleroză multiplă

Scleroza multiplă – s-a demonstrat că SM afectează mai multe persoane din zonele geografice în care nu există suficient soare. În absența unor noi terapii, unii pacienți sunt tratați și cu doze mari de vitamina D, deși această metodă încă stârnește controverse în cercurile științifice.

Diabet

Diabet – studiile științifice arată că persoanele cu niveluri normale de vitamina D au un risc cu până la 45% mai mic de a dezvolta diabet de tip 2

Importanța vitaminei D în combaterea infecțiilor

Vitamina D este, de asemenea, un factor important în lupta împotriva infecțiilor. Unele studii arată că menținerea nivelurilor normale de vitamina D în organism duce la o durată mai scurtă și la un tablou clinic mai blând al infecțiilor tractului respirator superior. Se crede că funcționează prin reducerea inflamației și scăderea nivelurilor de proteină C reactivă (CRP).

Infecții vaginale

Datele științifice arată că vitamina D este strâns legată de compoziția florei vaginale. Și anume, femeile care au niveluri normale de vitamina D au un număr mare de lactobacili pe mucoasa vaginală care oferă protecție împotriva infecțiilor. În schimb, deficiența de vitamina D este asociată cu mai multe bacterii patogene, cu mai puțini lactobacili și cu vaginoză bacteriană mai frecventă și alte infecții vaginale.

Vitamina D în sarcina

Femeile însărcinate, din cauza modificărilor imunitare și hormonale, aparțin unei populații speciale care ar trebui să fie suplimentată suplimentar cu vitamina D. Majoritatea produselor prenatale multivitaminice conțin vitamina D în concentrații adecvate.

Dacă o femeie însărcinată are niveluri extrem de scăzute de vitamina D în sânge, consecințele pentru ea și pentru copil pot fi grave:

• Diabet gestațional
• Preeclampsie
• Infecții vaginale
• Naștere prematură
• Șanse crescute de rahitism la bebeluși și mai târziu de osteoporoză la mame

Vitamina D și Covid-19

Astăzi asistăm și la pandemia de Covid-19. Deși efectele vitaminei D în această boală sunt încă investigate, opinia globală a științei este că toți pacienții ar trebui să ia vitamina D ca măsură preventivă dar și dacă boala apare. Vitamina D joacă un rol în reglarea sistemului imunitar, reduce producția de citokine nocive prin acțiune antiinflamatoare și poate scurta durata tratamentului, precum și severitatea simptomelor.

De câtă vitamina D avem nevoie?

Unele doze comune și suficiente pentru copii și adulți variază între 200-400 UI, în timp ce există unele afecțiuni care necesită un aport mai mare care poate ajunge până la 2000 UI. Trebuie avut în vedere că dintre aceste cantități, unele sunt cu siguranță luate în organism prin alimente și în timpul șederii la soare. Se crede că 30 de minute pe zi la soare, cu mânecile și fața expuse, fără utilizarea unui factor de protecție, sunt suficiente pentru a satisface nevoile zilnice ale organismului de vitamina D. Lunile de iarnă necesită o atenție specială și ar trebui administrate cel puțin 200 UI în timpul acestei perioade pentru a întări sistemul imunitar și a preveni apariția diferitelor boli.

Toxicitatea vitaminei D

Putem obține prea multă vitamina D doar prin suplimente, niciodată prin alimente sau stând în aer liber. Nivelurile de vitamina D din sânge peste 150ng/ml sunt considerate ridicate și pot aduce potențiale probleme. Prea multă vitamina D poate duce la creșterea calciului în sânge, care se manifestă prin slăbiciune, confuzie, pierderea poftei de mâncare. Dacă acest lucru se întâmplă pentru o perioadă lungă de timp, poate afecta mușchiul inimii și rinichii.

Totuși, acest lucru nu se va întâmpla dacă se iau cantitățile recomandate de vitamina D, ci doar în cazul unor doze extrem de mari, care uneori ajung până la 50.000 UI.

Fără îndoială, vitamina D joacă un rol major în organism, iar deficiența ei duce la diverse probleme de sănătate. Modul modern de viață nu contribuie deloc la rezolvarea acestei probleme. Ceea ce se recomandă este o alimentație echilibrata, expunerea la soare, precum și aportul regulat de suplimente de vitamina D, mai ales în cazuri de efort sporit, boli cronice sau dacă în vreun fel aparțineți unei populații care prezinta un risc crescut de deficit al acesteia.

                                                                                                                                               Farmacist Jasna Simičić

Una dintre cele mai neplăcute senzații care apar la femei este mâncărimea în zona intimă. Mâncărimea vaginală interferează cu funcționarea zilnică și afectează starea psihologică și emoțională a femeii. Pe timpul nopții, când femeia se liniștește, mâncărimea devine și mai accentuată.

De ce apare mâncărimea vaginală?

Există mai multe cauze care provoacă mâncărimi la nivelul vaginului, iar cele mai frecvente cauze sunt infecțiile fungice, purtarea hainelor necorespunzătoare, igiena necorespunzătoare și deasă sau menopauza.

Infecții fungice

Infecțiile fungice vaginale cauzate de Candida albicans provoacă de obicei mâncărime vaginală ca prim simptom. Această mâncărime poate fi foarte intensă și neplăcută. Secreția vaginală este brânzoasă, albă, voluminoasă și irită mucoasa vaginală. Infecțiile fungice, de regulă, apar atunci când există un dezechilibru al florei vaginale. Acest lucru se întâmplă din cauza diferitelor stări. Sarcina, modificările hormonale, utilizarea contraceptivelor orale sau a antibioticelor perturbă flora vaginală, ceea ce creează condiții favorabile pentru creșterea și dezvoltarea candidei.

Hainele

Unele materiale sintetice, precum și hainele prea strâmte, pot duce la iritații locale, care provoacă mâncărimi la nivelul vaginului. De asemenea, detergenții de rufe agresivi, pulberile și balsamurile de rufe la persoanele sensibile pot duce la mâncărimi vaginale. Un lucru similar se poate întâmpla atunci când utilizați tampoane zilnice sau obișnuite.

Spălare

Iritația locală și mâncărimea vaginului pot apărea, de asemenea, dacă se folosesc spălări vaginale inadecvate. Săpunurile cu pH ridicat modifică flora vaginală și pot duce la uscarea mucoasei vaginale.

Menopauza

În timpul menopauzei, există o scădere a nivelului de estrogen și uscăciune a mucoasei vaginale. Așa cum pielea ne mănâncă când este uscată, la fel și mâncărimea vaginală poate apărea din cauza uscăciunii vaginului.

Cât durează mâncărimea vaginală?

Durata mâncărimii vaginale depinde în primul rând de cauza acesteia. Mâncărimea poate apărea din cauza infecției sau iritației.

Infecție fungică

Dacă este o infecție fungică, mâncărimea este prezentă până la vindecarea infecției, adică până la reducerea numărului de colonii de candida.

Iritarea

Mâncărimea cauzată de iritație – dermatită de contact, se poate rezolva spontan după câteva zile.

Simptomele infecțiilor vaginale

Pe lângă mâncărimile vaginale, infecțiile vaginale se manifestă și prin alte simptome, precum creșterea secreției vaginale, roșeață sau furnicături.

Secreție crescută

Infecțiile vaginale se manifestă printr-o modificare a culorii și consistenței secrețiilor vaginale, iar acesta este cel mai frecvent motiv pentru care femeile vizitează medicul ginecolog. Secrețiile vaginale sunt un eveniment normal la fiecare femeie. Cu toate acestea, atunci când apare o infecție vaginală, aceasta se schimbă. Poate fi cenușie sau albă, abundentă și este adesea însoțită de un miros neplăcut.

Roşeaţă

Roșeața vaginală este cauzată de o infecție sau iritație vaginală și este văzută cu ochiul liber ca o modificare a culorii vulvei și a mucoasei vaginale. Poate fi însoțită de durere și mâncărime.

Furnicături

Furnicăturile sunt un simptom comun al infecțiilor tractului urinar, precum și al iritațiilor vaginale. Sentimentul este inconfortabil și frustrant pentru majoritatea femeilor. Cele mai frecvente cauze sunt infecțiile urogenitale bacteriene.

Când să vizitezi un medic?

Dacă mâncărimea nu se oprește și nu dispare spontan după câteva zile, este timpul să vizitezi un medic ginecolog care va stabili cauza apariției prin control și examen microbiologic.

Cum se tratează mâncărimea vaginală?

Tratamentul mâncărimii vaginale depinde în primul rând de cauza acesteia. Dacă este o infecție fungică, tratamentul se efectuează folosind creme antifungice sau ovule vaginale. Mâncărimea dispare foarte repede după administrarea acestor medicamente (pentru o zi sau două). Problema poate apărea deoarece infecțiile fungice tind să revină în mod persistent, așa că este necesar să se includă un probiotic vaginal oral, pentru a normaliza compoziția florei vaginale.

În caz de mâncărime cauzată de iritația locală, este necesară îndepărtarea agentului cauzal (detergent, balsam, săpun). Cremele emoliente și, în cazurile severe, creme cu corticosteroizi sunt folosite ca ajutor în tratament.

Dacă mâncărimea vaginală apare ca urmare a uscăciunii vaginale și a menopauzei, se pot folosi creme topice pe bază de estrogeni pentru a reduce uscăciunea vaginală.

Cu toate acestea, afecțiuni menționate care duc la mâncărimea vaginului duc la un dezechilibru al florei vaginale. Când nu există suficiente bacterii bune pe mucoasa vaginală – lactobacili, valoarea pH-ului este perturbată și se dezvoltă infecții. Preparatul imunoprobiotic oral Biota intima conține până la 6 tulpini diferite de lactobacili, precum și doi imunomodulatori puternici – vitamina D și lactoferină. Această formulă complexă previne apariția infecțiilor vaginale și a tuturor simptomelor neplăcute – inclusiv mâncărimea vaginală.

Cum să previi mâncărimea vaginală?

1. Purtând lenjerie de bumbac și schimbând-o în mod regulat, zilnic.
2. Păstrați zona vaginală curată și uscată
3. Spălarea regiunii intime cu apă caldă sau dacă se folosește săpun, acesta trebuie să aibă anumite caracteristici și să fie destinat acestei regiuni (pH 4-5, extracte calmante din plante de aloe, gălbenele, mușețel, pantenol, fără sulfați și parabeni)
4. Nu aplicați creme parfumate pe zona intimă
5. După toaletă, ștergeți din față spre spate
6. Verificați-vă în mod regulat nivelul zahărului din sânge
7. Consultați regulat un ginecolog
8. Folosiți protecție în timpul actului sexual
9. Dacă există uscăciune a mucoasei vaginale, utilizați lubrifianți vaginali în timpul actului sexual
10. Utilizați un probiotic vaginal

Baza mâncărimii vaginale este o tulburare a florei vaginale. Obiceiurile bune de igienă, schimbarea frecventă a tampoanelor în timpul menstruației, purtarea lenjeriei de bumbac, evitarea iritanților și utilizarea probioticelor sunt o bază bună pentru prevenirea infecțiilor vaginale și a mâncărimii vaginale.

Dr. Jasna Simičić

Ce este o infecție a tractului urinar?

Infecțiile tractului urinar reprezintă o problemă majoră de sănătate și afectează peste 150 de milioane de oameni pe an în întreaga lume. Infecția tractului urinar este una dintre cele mai frecvente infecții bacteriene. Femeile sunt mai afectate decât bărbații și se crede că motivul este proximitatea deschiderii anale și a deschiderii tractului urinar, astfel încât bacteriile trec mai ușor din intestin în uretră. Infecțiile tractului urinar pot afecta toate părțile tractului urinar – tractul urinar, prostata, vezica urinară și rinichii.

În funcție de locul de origine și de manifestarea simptomelor, infecțiile tractului urinar sunt împărțite în:

• uretrita – inflamație a uretrei
• cistita – inflamație a vezicii urinare
• pielonefrită – inflamație a rinichilor
• prostatita -inflamația prostatei

Din punct de vedere clinic, infecțiile urinare pot fi împărțite în necomplicate și complicate, acute și cronice.

Infecții ale tractului urinar necomplicate

Infecțiile necomplicate ale tractului urinar sunt acele infecții care apar la persoanele care sunt în general sănătoase, fără modificări structurale și neurologice ale tractului urinar. Sunt mai frecvente la populația feminină.

Infecții complicate ale tractului urinar

Acestea apar la pacienții care au o altă boală asociată precum obstrucția tractului urinar, retenția urinară cauzată de unele probleme neurologice, insuficiența renală sau transplantul, la pacienții care urmează terapie imunosupresoare. Infecțiile complicate ale tractului urinar sunt foarte des asociate cu utilizarea cateterelor urinare. La copii și bărbați, infecțiile tractului urinar sunt de obicei tratate ca fiind complicate.

Infecție acută a tractului urinar

Este cauzată de colonizarea acută a tractul urinar cu agenți patogeni. După tratament și terapie, starea revine la normal iar infecția nu reapare.

Infecție cronică a tractului urinar

O infecție a tractului urinar este considerată cronică dacă apare de cel puțin 2 sau mai multe ori în 6 luni sau de 3 sau mai multe ori într-un an.

Cum apare o infecție a tractului urinar?

In 95% din cazuri, infecția urinară este cauzată de pătrunderea microorganismelor prin uretra în vezica urinară sau rinichi. Agenții cauzali ai infecțiilor tractului urinar sunt în mare parte bacterii gram-negative, originare din intestine. Aproximativ 80% din toate infecțiile tractului urinar sunt cauzate de bacteria E. Coli, care are o capacitate specifică de a se atașa de mucoasa tractului urinar. Restul infecțiilor o provoacă tulpinile de Klebsiella, Proteus mirabilis și Pseudomonas. Streptococul și stafilococul sunt cele mai frecvente cauze gram-pozitive.

Escherichia coli

Escherichia coli este un rezident normal al intestinului gros. Dacă trece de la anus la uretră, provoacă infecții ale tractului urinar care sunt dureroase și persistente. Aparține bacteriilor foarte rezistente, iar tratamentul se efectuează conform antibiogramei, datorită rezistenței la anumite antibiotice.

Klebseilla

Klebseilla – a doua cea mai frecventă cauză de infecții ale tractului urinar după E. Coli. Klebsiella este un locuitor normal al tractului digestiv, iar prin trecerea în tractul urinar, provoacă o infecție. Se găsește în special la pacienții imunocompromiși, este rezistent la tratamentul cu antibiotice și poate provoca și pneumonii grave.

Proteus mirabilis

Proteus mirabilis – foarte răspândit în natură, și trăiește în tractul digestiv uman. Infecțiile tractului urinar cauzate de Proteus reprezintă o problemă clinică semnificativă și apar în timpul scăderii imunității.

Pseudomonas aeruginosa

Pseudomonas aeruginosa – este asociat cu infecții nosocomiale, rareori provoacă infecții ale tractului urinar, dar atunci când se întâmplă acest lucru, afecțiunea este de obicei gravă, deoarece există o rezistență ridicată a Pseudomonas la antibioticele cunoscute.

Streptoccocus saprophyticusi staphylococcus aureus

Streptoccocus saprophyticusși stafilococul auriu cauzează rar infecții ale tractului urinar. Ele apar de obicei la utilizarea unui cateter.

Care sunt simptomele infecțiilor tractului urinar?

Apare disconfort, durere, mâncărime sau furnicături la urinare. Alte simptome pot include febră, dureri de spate sau dureri abdominale inferioare. Uneori, o infecție a tractului urinar este însoțită de greață, vărsături sau durere în timpul actului sexual.

La cine apare frecvent o infecție a urinară?

Infecția tractului urinar poate afecta pe oricine, dar unele grupuri prezintă un risc mai mare:

• Femeile – din cauza proximității anatomice a anusului și a uretrei, precum și din cauza uretrei scurte prin care trec ușor bacteriile. Unele femei au, de asemenea, un număr crescut genetic de receptori de care se leagă bacteriile, astfel încât tratamentul lor este mai complicat și mai lung.
• Menopauza – Femeile aflate la menopauză sunt mai susceptibile la infecții ale tractului urinar din cauza slăbirii mușchilor pelvieni și a reducerii estrogenului, care provoacă modificări ale mucoase tractului urinar și uscăciune vaginală.
• Prostata mărită – golirea incompletă a vezicii urinare este un teren propice pentru infecțiile tractului urinar
• Sistem imunitar slab – pacienții care primesc corticosteroizi, chimioterapie sau care au HIV sunt mai susceptibili de a dezvolta infecții ale tractului urinar din cauza unui sistem imunitar slăbit
• Utilizarea cateterului – utilizarea pe termen lung a cateterului duce în majoritatea cazurilor la dezvoltarea infecției tractului urinar
• Pietrele la rinichi – duce la obstrucția tractului urinar
• Diabetul – afectează sistemul imunitar și reduce apărarea împotriva bacteriilor patogene
• Vârsta sau boli neurologice care afectează obiceiurile de igienă (Alzheimer, delir)
• Activitate sexuală – schimbarea partenerilor crește adesea riscul de infecții ale tractului urinar
• Sarcina – modificările hormonale și imunitare pot duce la infecții ale tractului urinar în timpul sarcinii. O atenție deosebită trebuie acordată acestora, deoarece creșterea progesteronului în timpul sarcinii reduce tonusul mușchilor uretrei și vezicii urinare, ceea ce duce la întoarcerea urinei în părțile superioare ale tractului urinar. Acest lucru crește riscul de inflamație a rinichilor. Inflamația rinichilor în timpul sarcinii poate duce la naștere prematură sau la preeclampsie și, prin urmare, orice apariție a bacteriilor în urină în timpul sarcinii trebuie tratată.

Diagnosticul infecției tractului urinar

Pentru a diagnostica o infecție a tractului urinar, se prelevează și se analizează o probă de urină. Se pot face analize de sânge și de parametri biochimici, iar uneori este nevoie de o examinare cu ultrasunete.

Urina este centrifugată, se colorează Gram și se izolează bacteriile.

Deoarece cauzele infecțiilor tractului urinar sunt rezistente și prezintă antibiorezistență, este necesar să se facă o antibiogramă, care să arate care antibiotic este cea mai bună alegere în fiecare caz în parte.

Urina normală este ușor acidă, cu valori ale pH-ului de 4,8-8. Dacă în urină se găsește o valoare a pH-ului de 8,5 sau 9, aceasta indică prezența Proteus, Klebsiella sau Ureaplasma. Prin urmare, pacienții asimptomatici cu pH urinar ridicat sunt, de asemenea, diagnosticați cu o infecție a tractului urinar.

Tratamentul infecției urinare

Infecția tractului urinar se tratează cu antibiotice, care pot fi schimbate după sosirea rezultatelor antibiogramei. Datorită rezistenței, preparatele cu penicilină sunt evitate, iar medicamentele de elecție sunt cefalosporinele și nitrofurantoina, iar în cazuri complicate se administrează și aminoglicozide. Tratamentul durează de obicei 7 zile și nu trebuie întrerupt înainte de a trece acest timp, chiar dacă simptomele se rezolvă rapid. Deoarece antibioticele puternice care afectează negativ flora tractului intestinal și vaginal sunt utilizate în tratamentul infecțiilor tractului urinar, se recomandă administrarea de preparate probiotice pe bază de lactobacili pe toată durata terapiei. La femeile aflate la menopauză este recomandată și utilizarea preparatelor topice care conțin estrogen.

Cum să preveniți infecția tractului urinar?

Există mai multe moduri diferite de a preveni infecțiile tractului urinar:

• Beți suficiente lichide, în special apă – mai multe lichide permit urinarea mai frecventă și curățarea tractului urinar
• Adoptarea obiceiurilor igienice – ștergerea din față spre spate după urinare, care împiedică trecerea bacteriilor din anus spre aparatul urinar
• Urinarea după actul sexual – ajută la eliminarea bacteriilor
• Igiena zilnică a zonei intime, dar fără utilizarea săpunurilor agresive care pot irita uretra
• Lenjerie din bumbac
• Evitați diafragmele contraceptive și spermicidele
• Utilizarea probioticelor vaginale orale care conțin lactobacili – se acumulează în uretră și anus și nu permit reproducerea excesivă a agenților patogeni.
• Lactobacilii au, de asemenea, un efect antibacterian direct asupra E. coli și a altor bacterii, împiedicând creșterea, reproducerea și legarea acestora de epiteliul urinar.

Dipl Ph Jasna Simičić